Jump to content

Constanta

Alex_xD

By Alex_xD
in Orasul meu

 Share

Recommended Posts

Alex_xD Membru

Alex_xD

Posted
Posted

Constanța — Municipiu —

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/d/d6/Farul_Constanta.jpg/217px-Farul_Constanta.jpg Farul http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/18/Flag_Constan%C5%A3a.png/100px-Flag_Constan%C5%A3a.png

Drapel http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/5f/Actual_Constanta_CoA.png/100px-Actual_Constanta_CoA.png

Stemă

 

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Romania_location_map.svg/290px-Romania_location_map.svg.png

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Map_pointer.svg/8px-Map_pointer.svg.png

Constanța

Poziția geografică Coordonate: Coordonate: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/9a/Erioll_world.svg/18px-Erioll_world.svg.png44°10′24′N 28°38′18′E44°10′24′N 28°38′18′E Țară http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Flag_of_Romania.svg/22px-Flag_of_Romania.svg.png România Regiuni de dezvoltare Sud-Est Județ Constanța Fondare secolul VII î.Hr. ca Tomis Guvernare - Primar Radu Ștefan Mazăre (USL, ales 2012) Suprafață - Municipiu 124,89 km² - Metropolitană 2121,39 km² Altitudine 25 m.d.m. Populație (2002)[1] - Municipiu 310.471 locuitori - Densitate 2.486 loc./km² - Metropolitană 446,595 Site: Primăria-Constanța.Ro modifică http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png

Constanța (greacă :Tομή Tomí, latină:Tomis Constantiana, bulgară :Кюстенджа, turcă :Köstence) este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanța este, alături de Cluj Napoca, orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România.[2]Conform recensământului din anul 2002, Constanța avea 310.471 locuitori[1]. în Februarie 2012, Institutul Național de Statistică a estimat populația Constanței la cifra de 630.679 de locuitori, rezultatul fiind unul provizoriu. în jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după București. Având 446.595 locuitori, ce reprezintă 70% din populația județului Constanța și suprafața de 2121,39 km² [3], Zona metropolitană Constanța reunește în afara orașului alte 13 localități: Agigea, Corbu, Cumpăna, Eforie, Lumina, Mihail Kogălniceanu, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu, Poarta Albă, Techirghiol, Tuzla și Valu lui Traian[4][5].

Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis[6]. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. în cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi[7].

Portul Constanța acoperă o suprafață de 39,26 km²[8], are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre și se află pe locul 4 în Europa.

 

 

Amplasare

 

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României, la 44°10′24′N, 28°38′18′E. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și 5 ,Faleza Sud(Poarta 6) și alte nume poetice, moșteniri ale "epocii de aur". Cartierele nu au o autonomie administrativă, cum este cazul sectoarelor Bucureștiului, iar granițele lor nu sunt exact delimitate, cu excepția stațiunii-cartier bine cunoscută de turiști Mamaia, ale cărei granițe sunt bine delimitate printr-un portal deasupra șoselei. L

Ape

 

O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, cunoscut ca „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcărie („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța trece un fluviu subteran prin acviferul Jurasic-superior barremian,[9] care curge cu o viteză foarte mică[10] din direcția sud-vest spre nord-est și al cărui debit este comparabil cu al Dunării,[11][12] fiind cel mai important zăcământ de apă potabilă din România.[necesită citare] Toată apa potabilă furnizată populației Constanței este extrasă prin câteva zeci de puțuri din acest fluviu subteran și numai consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeșu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari [13]. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din lume care tratează apa potabilă destinată populației prin raze ultraviolete în locul clorului.[14]

Climă

 

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța.

Istorie

 

Pentru detalii, vezi: istoria Dobrogei.

Antichitate

 

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d7/Constan%C5%A3a_-_Roman_mosaic_-_stena.jpg/250px-Constan%C5%A3a_-_Roman_mosaic_-_stena.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngMozaic roman găsit în urma cercetărilor arheologice în centrul istoric al orașului.

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/e/e0/TomisPeninsula.jpg/250px-TomisPeninsula.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngReconstituire a aspectului oraşului Tomis în sec. III î.e.n. în zona str. Arhiepiscopiei : portul, atunci în zona din sudul Cazinoului, este acum submers. Clima era mai caldă ca astăzi.

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e8/Farul_Genovez%2C_Constanta.jpg/250px-Farul_Genovez%2C_Constanta.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngFarul Genovez al cărui soclu a fost construit în jurul anului 1300.

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7d/Romanian_WW2_Memorial_Constanta.jpg/250px-Romanian_WW2_Memorial_Constanta.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngMonumentul dedicat soldaţilor români care au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, situat în cimitirul central.

Constanța a fost fondată în urma colonizării grecești a bazinului Mării Negre (greacă Pontos Euxeinos) de către coloniști milezieni în secolele VII-V î.Hr., sub numele de Tomis. Acest nume este probabil derivat din cuvântul grecesc τομή (tomí) însemnând tăietură, despicătură. Conform legendei, Iason și argonauții săi ar fi poposit aici după ce fuseseră trimiși în Caucaz să fure „Lâna de Aur”. Urmăriți de flota regelui Colhidei, Aietes, l-ar fi tăiat în bucăți pe fiul acestuia, până atunci ținut ostatic la bord, pentru a-l obliga pe rege să caute și să adune resturile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauților timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor[15]. însă arheologii consideră mai plauzibil ca tăietura (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib scit ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot).

Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui polis de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului Roman în anul 46, fiind redenumit Constantiana. Publius Ovidius Naso, poetul roman, și-a găsit exilul între anii 8-17. Și-a petrecut în Constantiana ultimii opt ani din viață.

Orașul a rezistat vremurilor tulburi din secolele III și IV, frământate de numeroase invazii gotice, scitice și hunice, devenind reședința provinciei Sciția Mică (latină Scithia Minor, greacă Μικρά Σκυθία / Mikrá Skithía). După împărțirea Imperiului Roman, Constanța împreună cu întreaga Sciție Mică a revenit Imperiului de Răsărit și a rămas parte a acestui stat până în secolul VII, când a fost pierdută din cauza migrațiilor slavilor și bulgarilor.

Evul Mediu și Era Modernă

 

în timpul Evului Mediu, Constanța a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsulă. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit farul zis Genovez. în secolul XV, Dobrogea împreună cu Constanța au fost cucerite de armata Imperiului Otoman. Importanța localității a scăzut, fiindcă turcii rupseseră relațiile comerciale cu italienii.

în 1865, când flota anglo-franceză pornită spre Crimea împotriva Rusiei, poposește aici pentru a lua apă și merinde (carne de oaie), Constanța se întinde numai pe peninsulă, la sud-est de actuala stradă Negru-Vodă; la nord-vest de această limită erau stâne, mori, pășuni și vii. în oraș locuiau pescari greci, lipoveni și turci, negustori și meșteșugari greci, români, turci, armeni, evrei și maltezi, oieri români și tătari, grădinari români, bulgari și găgăuzi. Dominația turcă a luat sfârșit după Războiul de Independență al României, când, prin decizia Congresului de la Berlin de la 1878, Dobrogea a devenit o parte a statului român. După 1878, populația românească a sporit semnificativ odată cu sosirea armatei, administrației, învățământului și marinei române[16].

în perioada 1873-1883 s-au adăugat populației constănțene coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (Acasă în Reich).

Regatul României

 

După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „Dicieni” dobrogeni, „Măcineni” moldoveni sau „Mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de Turci și Tătari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”[17], a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-au pus bazele Serviciului Maritim Român. S-a deschis o linie maritimă spre Istanbul, apoi prelungită spre Alexandria și numită „linia orientală”. Portul a fost modernizat și dezvoltat conform planului de reconstruire între 1895 și 1909. S-au construit drumuri și căi ferate adiționale care leagă Constanța de capitală și restul țării. Aceasta a fost o perioadă de prosperitate a Serviciului Maritim Român, ale cărui vase au navigat, nu numai pe „linia orientală” ci și pe „linia occidentală” (spre Marsilia și Rotterdam) și pe „linia de arhipelag” (spre Pireu și Salonic).

Orașul a suferit mult în cursul Primului Război Mondial (1914-1918). Multe clădiri de valoare istorică mare au fost distruse de către forțele germane și bulgare. Aceste evenimente au pus capăt celei mai rapide perioade de dezvoltare din întreaga istorie a Constanței. Totuși, după război, orașul și-a păstrat rolul. în perioada interbelică 70% din traficul maritim românesc s-a concentrat în portul constănțean. Atunci s-a construit șantierul naval care a fost până la cel de-Al Doilea Război Mondial cea mai puternică întreprindere a regiunii.

România a intrat în cel de-Al Doilea Război Mondial aliată cu Puterile Axei. Astfel, portul constănțean a primit importanță din punct de vedere strategic, bombardat de sovietici. La 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaților. Totuși, Constanța a fost prădată de Armata Roșie când forțele sovietice au invadat țara. Uniunea Sovietică a confiscat flota românească aproape în întregime și a supus portul intereselor sovietice.

După al Doilea Război Mondial

 

Sub regimul comunist Constanța și-a menținut statutul său de cel mai important port românesc, acesta dezvoltându-se și atribuindu-i-se importanța necesară. între timp s-a dezvoltat și orașul propriu-zis, în special între 1960-1975, datorită industrializării rapide de tip sovietic. S-a mărit șantierul naval, s-a dezvoltat flota comercială și s-au construit multe uzine. De asemenea, s-a remarcat potențialul Constanței ca centru turistic și s-a început construirea infrastructurii necesare în orașul propriu-zis și în Mamaia.

în timpul revoluției anticomuniste române în Constanța s-au înregistrat 32 morți și 116 răniți. Municipiul a fost, împreună cu Cluj-Napoca, unul dintre centre secundare ale revoluției, fiind depășit în numărul victimelor doar de Timișoara, Brașov, Sibiu și București.

Acum Constanța rămâne cel mai important oraș portuar de pe coasta română a Mării Negre. Importanța funcției turistice a municipiului este de asemenea în creștere.

Administrare și politică

 

Primarul municipiului este ziaristul-inginer Radu Ștefan Mazăre (din anul 2000, reales în 2004, 2008 și 2012). Cei doi viceprimari, Gabriel Stan și Decebal Făgădău sunt membri PSD. Consiliul local al municipiului Constanța este compus din 27 de consilieri, împărțiți astfel:[18] Partid Locuri Componența Consiliului Partidul Social Democrat 19 Partidul Democrat-Liberal 5 Partidul Național Liberal 3

Sediul central al primăriei constănțene se află pe Bulevardul Tomis, numărul 51[19]. Totuși, câteva instituții municipale au sediile în alte părți ale orașului[19].

Primarii postdecembriști ai Constanței au fost Gheorghe Trandafir, Tudor Baltă, Corneliu Neagoe, Gheorghe Mihăieș și Radu Mazăre.

Constanța nu este împărțită din punct de vedere administrativ în niciun fel, unicul municipiu al României care are în componență subdiviziuni fiind Bucureștiul[20]. Cartierele tradiționale sunt însă în uz, fiind folosite pentru a delimita colegiile pentru Camera Deputaților și pentru Senat[21].

Zonă metropolitană

 

Pentru detalii, vezi: Zona metropolitană Constanța.

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ec/Zona_Metropolitana_Constanta.jpg/200px-Zona_Metropolitana_Constanta.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngMunicipiu, oraşe şi comune ale judeţului Constanţa incluse în cadrul zonei metropolitane Constanţa.

Zona metropolitană Constanța, a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localități — municipiul Constanța, cinci alte orașe și opt comune[5]. Concentrează marea parte a locuitorilor județului Constanța (446.595)[3].

Județ

 

Pentru detalii, vezi: județul Constanța.

Constanța este reședința județului cu același nume. Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România. Populația care locuiește în orașe numără 539.902 de locuitori, aceștia trăind în trei municipii (Constanța, Medgidia și Mangalia) și nouă orașe (Băneasa, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol). în afară de zonele urbane, este compus și din 58 de comune. Are o populație de 756.053 locuitori și suprafață de 7.071,29 km², se află pe locul 5 după populație și pe locul 7 după suprafață între județele țării. Se învecinează cu Bulgaria, județul Călărași, județul Ialomița, județul Brăila, județul Tulcea și Marea Neagră.

Județul Constanța se află împreună cu județul Timiș pe primul loc între județe în ceea ce privește contribuția la PIB-ul României, respectiv 17,4 miliarde lei fiecare.

Demografie

 

Conform recensământului din 2002, municipiul avea 310.471 de locuitori[1]. în anul 2009, Constanța era cel de-al cincilea oraș al României după numărul de locuitori, având 302.040 de locuitori, fiind depășit de către București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca[22]. Datele legate de populația Timișoarei, Cluj-Napocăi, Iașului și Constanței de asemenea se schimbă, astfel, este imposibil de precizat care municipiu deține în realitate locul 2 după numărul locuitorilor până la recensământul din 2011. Vara, populația crește vertiginos odată cu numărul turiștilor. Astăzi, procentul Românilor (din care aproximativ 10% sunt Aromâni) se ridică la 92,2% dintre Constănțeni. Structura etnică a Constanței între 1853 și 2002 Etnie 1853[23] 1895[24] 1913[25] 2002[26] Total 5.204 10.419 27.201 310.471 români 279 (5,4%) 2.519 (24,1%) 15.663 (57,6%) 286.332 (92,2%) tătari 1.853 (35,6%) 2.202 (21,1%) 277 (1%) 8.724 (2,8%) turci 104 (2,0%) 2.451 (9%) 9.018 (2,9%) greci 1.542 (29,6%) 2.460 (23,6%) 3.170 (11,6%) 546 (0,17%) bulgari 342 (6,5%) 1.060 (10,1%) 940 (3,4%) 48 (0,01%) evrei 344 (6,6%) 855 (8,2%) 1.266 (4,6%) 44 (0,01%) romi 127 (2,4%) datele nedisponibile 2.962 (0,95%)

Evoluția populației la recensăminte:http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/timeline/171bfe4555e53d14a2c3ccfb692f95b0.png

Recensământul din anul 2002 a relevat că în Constanța există următoarele confesiuni: ortodocși, reformați-calvini, greco-catolici, penticostali, unitarieni, romano-catolici, baptiști și adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea un procent mic de persoane s-au declarat fără religie sau atei.

Economie

 

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/07/Constanta_shipyard.JPG/250px-Constanta_shipyard.JPG

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngŞantierul naval din Constanţa.

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională[27]. în prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități și județul Cluj cu 4.091 de întreprinderi[28]. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei[7], în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate[29].

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor[30]. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

Cultură

 

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/17/Muzeul_de_istorie_Nationala_si_Arheologie%2C_Constanta.jpg/250px-Muzeul_de_istorie_Nationala_si_Arheologie%2C_Constanta.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngClădirea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie cu statuia lui Ovidiu.

Constanța, fiind unul dintre cele mai mari orașe ale României, este și un focar cultural de importanță națională. Aici funcționează Teatrul de Stat Constanța, înființat în 1951[31] și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, înființat în 2004 prin reorganizarea instituțiilor existente la acea dată.[32] Constanța este cunoscută și datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, compus din șase secțiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervație și expoziție de păsări exotice și decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.

în Constanța se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au cazut in paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unicul exemplu al arhitecturii art nouveau din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului[33]. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de inginerul francez Michel Pașa, pe soclul genovez din Evul Mediu) sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai vechi clădiri din oraș. Există și diverse monumente, spre exemplu statuia lui Ovidiu și bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primarie, astazi Muzeu de Istorie Națională și Arheologie, a fost deasemenea păstrată, iar clădirea Muzeului Marinei a fost recent renovată.

Transporturi

 

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/2/2e/Lapusneanu_Boulevard%2C_Constanta.jpg/250px-Lapusneanu_Boulevard%2C_Constanta.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngBulevardul Alexandru Lăpuşneanu

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/8/80/Bulevardul_Mamaia%2C_Constan%C5%A3a.jpg/250px-Bulevardul_Mamaia%2C_Constan%C5%A3a.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngBulevardul Mamaia

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/3/35/Double-Decker_in_Constanta_Tour.jpg/250px-Double-Decker_in_Constanta_Tour.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngAutobuz cu etaj descoperit (Open Top Double Decker) în Constanţa City Tour

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/thumb/4/42/Bulevardul_1_Decembrie_1918%2C_Constan%C5%A3a.jpg/250px-Bulevardul_1_Decembrie_1918%2C_Constan%C5%A3a.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngBulevardul 1 Decembrie 1918

 

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/ba/Constanta_pink_bus.jpg/250px-Constanta_pink_bus.jpg

 

http://bits.wikimedia.org/static-1.20wmf7/skins/common/images/magnify-clip.pngUnul dintre autobuzele roz din Constanţa, care circulă pe linia 44, pe Bulevardul Marinarilor

Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian.

Transporturi rutiere

 

Transporturile rutiere beneficiază de o rețea de străzi si bulevarde foarte bine pusă la punct și de curând asfaltate integral. Bulevardele lungi și late cu câte 4, 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul orașului, chiar dacă numărul mașinilor a crescut vertiginos de la an la an, Constanța fiind și din acest punct de vedere pe locul doi după București în privința numărului de mașini noi înmatriculate [34] în primele 8 luni din anul 2007. Și în anul 2008 Constanța s-a menținut pe locul doi la numărul total de mașini înmatriculate, conform statisticii APIA pe luna octombrie 2008[35]. Ca în toată România, în fața creșterii dramatice a numărului autovehiculelor din interiorul orașului, administrația locală a hotărât să adapteze orașul circulației automobile, conform cerințelor majorității alegătorilor, și nu să limiteze circulația automobilelor, cum ar fi dorit Ministerul Mediului (conform directivelor europene) și asociațiile de pietoni care apreciază că această politică va atrage și mai multă circulație automobilă în oraș, cu pericolele și daunele respective aduse sănătății și calității de viață. Cele mai spectaculoase lucrări vor conecta cele două autostrăzi, Autostrada Soarelui, tronsonul Cernavodă - Constanța și Autostrada de Centură Constanța (Ovidiu - Agigea) care vor avea un nod de intersectare la intrarea vestică a orașului. Va începe construcția drumului express de nord care va lega Constanța de Delta Dunării, acesta adăugându-se celorlalte două drumuri express existente, E60 Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța și E87 Constanța - Mangalia. O parte din faleză va deveni deasemenea un drum express.

Transportul în comun

 

Principala companie este Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). Rețeaua de transport a RATC este formata in prezent numai din linii de autobuz. în plus, pe lângă RATC, există si firme de microbuze (maxi-taxi) private, cea mai importantă dintre ele fiind Grup Media Sud. Tramvaiul constantean a fost desfiintat de tot in 2008 , vechile tramvaie introduse de comunisti in anii 80 fiind inlocuite cu autobuze noi care desi polueaza mediul inconjurator s-au dovedit populare calatorilor datorita frecventei de circulatie mai mare , nivelului de zgomot redus pentru apartamentele de la bulevarde dar si vitezei medii mai mari dar si soferilor , calea de rulaj a tramvaielor fiind transformata in benzi aditionale de trafic , eliberand traficul aglomerat. Tot în Constanța au fost introduse în transportul în comun pe linia 41, Gara Constanța - Mamaia, autobuze noi supraetajate descoperite.

Transporturi feroviare

 

Prin intermediul magistralei 800 Constanța are legături directe pe calea ferată cu București, Iași, Tulcea, Buzău și alte localități din țară, prin intermediul operatorului național, CFR Călători și a operatorului privat Regiotrans. în portul Constanța Sud există un terminal ferry-boat la Marea Neagră, din păcate nefolosit. De asemenea orașul este străbătut de o rețea complexă de cale ferată, o linie dublă în nordul orașului spre Năvodari, rafinăria Petromidia, portul Midia și cariera de piatră Sitorman, o linie dublă electrificată spre portul Constanța Nord, o altă linie dublă electrificată spre portul Constanța Sud și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia, care ar merita o modernizare, mereu amânată dat fiind că majoritatea traficului se efectuează acum pe șosea. La sfârșitul lunii iulie 2009 va fi finalizată noua eurogară feroviară, amplasată pe locul Gării CFR Constanța[36]. Eurogara Constanța va fi o clădire ridicată pe 3 nivele, care va avea aspectul unei galerii comerciale (engleză mall), având în componență magazine, săli de cinema tip Multiplex, restaurante, cafenele și ceainării[37]. Municipiul Constanța mai este deservit de o mică gară de călători, Palas Constanța, situată în vestul orașului, precum și de o gară de mărfuri, Constanța Mărfuri. Pitorescul tren turistic cu aburi Centru-Mamaia, care a funcționat în prima parte a secolului XX, a fost desființat și proiectul de relansare din anii 1990, abandonat. în anul 2010 se continuă lucările de modernizare a căii ferate București–Constanța, pentru a permite circulația trenurilor cu viteza de 160 km/h, scurtând durata călătoriei între cele două orașe la mai puțin de două ore; câtă vreme aceste lucrări nu vor fi terminate, călătoria durează în jur de patru ore, chiar dacă, pe câteva tronsoane, trenurile pot atinge viteza maximă de 140 km/h[38].

Transporturi maritime

 

Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Față de traficul existent azi (2010) acest ansamblu este supradimensionat, și din acest motiv nu există investiții pentru a echipa funcțional toate danele, în număr de 156 ; doar o treime dintre ele sunt imediat funcționale și deaceea se pot observa în larg nave ancorate în așteptarea accesului la danale echipate corespunzător încărcăturii lor. Portul Constanța, situat în est-sud-estul orașului, se întinde pe o lungime de aproape 30 km și acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat și 2.613 ha apă; are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri. Cele două diguri de larg, digul de nord și digul de sud, care fac din Portul Constanța un port sigur pentru navigație, au împreună 14 km lungime. Portul Constanța are legături cu toate porturile importante din lume, ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai - Constanța. Ca oraș-port maritimo-fluvial, Constanța are o particularitate care se regăsește în alte porturi, ruse, ucrainene sau bulgărești : navigația de turism și de pescuit individual (dezvoltată înainte de război, și astăzi foarte răspândită în restul Europei), este aproape inexistentă. Această situație este o moștenire ale "epocii de aur" în decursul căreia marea era o zona-frontieră strict rezervată navigației militare sau comerciale, astfel că atât în mentalitatea populației constănțene, cât și în cea a factorilor de conducere, prezența pe mare a unei mulțimi de ambarcații turistice, și crearea porturilor de turism și a organismelor de supraveghere necesare, apar ca o utopie, deși în Turcia, și în toate țările europene cu litoral, este un sector economic înfloritor, cerința internațională de locuri la cheu depășind cu mult oferta, cu termeni de așteptare depășind zece ani[39].

Transporturi fluviale

 

Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud-Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Transporturi aeriene

 

Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată [40] și o instalație de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo [41]. Pe acest aeroport operează în premieră în România, începând din aprilie 2008, compania low-cost Ryanair.[42] Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte.

Cartiere ale Constanței

Educație

 

Peste 500 de unități școlare funcționează în Constanța[43]. Există instituții de învățământ bilingv, unde elevii învață și folosesc limba română și o limbă străină[43]. Școlile oferă și clase și grupuri de studiu pentru minoritățile naționale, cu învățământ în limba maternă, respectiv rusă și turcă[43].

Opt unități sunt de nivelul învățământului superior[43], cele mai importante fiind Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și Institutul de Marină Civilă.

Relații externe

 

Constanța are relații cu 22 de orașe înfrățite și partenere, amplasate în întreaga lume[44]. Adițional, patru țări dețin acolo consulate generale, iar opt consulate onorifice.

Orașe înfrățite

Consulate

Personalități

Galerie de imagini

Link to comment
Share on other sites
  • 3 months later...
  • 2 weeks later...
  • 3 weeks later...
  • 4 weeks later...

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

×   Pasted as rich text.   Paste as plain text instead

  Only 75 emoji are allowed.

×   Your link has been automatically embedded.   Display as a link instead

×   Your previous content has been restored.   Clear editor

×   You cannot paste images directly. Upload or insert images from URL.

Loading...
×
 Share
Go to topic listing
×
×
  • Create New...